Misterul manuscriselor de la Marea Moartă începe să fie descifrat cu ajutorul inteligenței artificiale. Primele descoperiri

Cercetătorii spun că au început să elucideze misterul celebrelor manuscrise de la Marea Moartă cu ajutorul inteligeței artificiale. Prima concluzie la care au ajuns a fost că doi scribi diferiți au scris o parte din texte, însă deosebirea dintre cele două scrieri nu a fost vizibilă până acum, relatează BBC.

Testele au fost efectuate pe cel mai lung text, cunoscut sub numele de Marea Carte al lui Isaia. S-a constatat că, cel mai probabil, două persoane diferite au copiat cuvintele folosind o scriere de mână aproape identică.

Pergamentele, care includ cea mai veche versiune cunoscută a Bibliei, au fost o sursă de fascinație de la descoperirea lor cu aproximativ 70 de ani în urmă. Primele seturi au fost găsite de un beduin într-o peșteră de la Qumran, lângă Marea Moartă, în ceea ce este acum Cisiordania.

Pergamentele și papirusurile conțin manuscrise, majoritatea scrise în ebraică, dar și în aramaică și greacă, și sunt vechi de peste 2000 de ani.

Cercetătorii de la Universitatea din Groningen, Olanda au examinat Cartea lui Isaia folosind un software de recunoaștere „de ultimă oră”. Au analizat o singură literă ebraică, aleph, care apare de peste 5.000 de ori în pergament.

Cercetătorii Mladen Popovic, Maruf Dhali și Lambert Schomaker spun că „au reușit să extragă urmele vechi de cerneală așa cum apar pe imaginile digitale”.

„Urmele de cerneală sunt legate direct de mișcarea mușchilor persoanei care scrie și sunt specifice fiecărei persoane”, au spus ei. Cercetătorii spun că, folosind această tehnică, au obținut dovezi că cel puțin 2 persoane au participat la scrierea textului.

„Scenariul probabil este că au fost doi scribi diferiți care au colaborat și au încercat să păstreze același stil de scriere, dezvăluindu-se totuși, individualitatea”, spun cercetătorii într-o lucrare publicată recent.

Ei au adăugat că asemănarea scrisului ar sugera că cei doi scribi au avut o pregătire similară într-o școală sau în familie, dând exemplul „unui tată care și-a învățat fiul să scrie”.

Cercetătorii mai spun că abilitatea scribilor de a „imita” scrisul celuilalt era atât de bună, încât până acum oamenii de știință moderni nu au reușit să facă o diferență între ei.

Leave a Reply