Iohannis: “Decât să fiu mârlan, mai bine pierd alegerile”. Ține-te de promisiune mârlane! Și în ce mârlan s-a transformat slugoiul! Afară sluga miliardarilor și globaliștilor!

Frankfurter Allgemeine Zeitung publică, în ediția de anul trecut, un amplu articol critic la adresa președintelui Klaus Iohannis, căruia autorul, Michael Martens, îi dedică o pagină întreagă.

”Președintele României Johannis nu pare să se ferească să se apropie de adversarii săi corupți de ieri. Motivul este finanțarea de miliarde de euro de la Bruxelles?”, se întreabă autorul.

Cele mai relevante fragmente din FAZ:

  • ”Acum un an totul părea foarte simplu. Înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020, președintele României Klaus Johannis, care este oficial deasupra partidelor politice, a precizat că votul a vizat nimic mai puțin decât salvarea democrației și a statului de drept. Principalul său dușman era Partidul Social Democrat sau PSD pe scurt. Johannis a vorbit chiar despre un „război” care trebuia purtat împotriva PSD și împotriva clanurilor acestui partid”.
  • ”PSD este pe cale să recâștige accesul la putere și beneficii în România, iar cel care i-ar putea ajuta în acest sens este nimeni altul decât Klaus Johannis, proaspăt desemnat la Aachen câștigător al Premiului Carol cel Mare. Acest lucru a devenit evident cel târziu în septembrie, când popularul ministru al Justiției Stelian Ion a fost demis la instigarea lui Johannis. Ion urmărea să implementeze o serie de reforme judiciare viguroase și căutase să reducă influența politicii asupra numirilor procurorilor.”
  • ”Johannis vrea să-l impună ca noul șef al guvernului pe Nicolae Ciucă, care a fost cândva șeful de stat major al armatei. Fostul general are puțină experiență politică, dar este considerat devotat președintelui. USR, pe de altă parte, se pare că va fi lăsat în afara guvernului. Întrucât lui Ciucă îi lipsește majoritatea necesară fără voturile lor, singura opțiune este un guvern minoritar tolerat de PSD. Este probabil ca PSD să plătească un preț  scump în schimbul acestei concesii”.
  • ”Pe lângă finanțarea structurală obișnuită, România așteaptă încă 29,2 miliarde de euro de la UE, ca parte a „Planului Național pentru Dezvoltare și Reziliență”, din care aproximativ jumătate vor fi sub formă de granturi. În septembrie, Comisia a aprobat planul de cheltuieli al Guvernului României. Prima tranșă ar trebui să curgă în curând – și se pare că există forțe la București care nu vor ca USR să rămână în guvern. USR insistă asupra faptului că trebuie să existe o monitorizare strictă a utilizării fondurilor. ”
  • ”Fostul șef al DNA este procurorul hotărât Laura Kövesi, care conduce de câteva luni noul Parchet European, care urmărește utilizarea abuzivă a fondurilor UE. Dacă scepticii au dreptate, ultimele manevre ale lui Johannis i-ar putea oferi în curând motive lui Kovesi pentru călătorii în interes de serviciu în patria ei.”

Articolul citează pe larg opinii critice exprimate inclusiv de jurnalistul Cătălin Tolontan și fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu.

La ceremoniile de Ziua Marinei, slujba religioasă săvârșită de Înalt Preasfinția Sa, Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, sunetul a fost la o vreme întrerupt brusc, chiar înainte de rugăciunea ce constituie miezul slujbei cu pricina, pentru a da loc cuvântului unui răcan îmbrăcat în alb. Arhiepiscopul, surprins de această mârlănie prezidențial guvernamental marină și-a continuat slujba, după care a părăsit imaculata locație lăsându-i pe reprezentanții grobianismului autohton să-și continue țepenele elucubrații. În mai toate împrejurările, celui mai cunoscut jucător de golf din Dealul Cotrocenilor îi este acompaniată înțepenirea și cecitatea solemnă de către o duduie care îi arată pe unde să meargă. Sus numitul o ascultă orbește și izbutește, ce-i drept la limită, să nu cadă în cap. Semn că pe unde apare țanțoș există un protocol prestabilit, pentru un personaj prestabilit care își rostește discursurile prestabilite cu accente și gesturi care nu au absolut, dar absolut nici o legătură cu conținutul.

Mai rotunjor și așadar, mai flasc, Ciucă al nostru dă semne tremurate din organismul său doctoral de mare suprafață, că piftia își are grația ei odată în plus la malul mării. Negre. Alături, mă rog, de fapt mereu  pe alături, născocirea sociologică ori sociopată a Securității călcată la dungă și livrată timonei Ministerului Apărării, fornăie asemenea „bătrânei carapace” din serialul de odinioară Aventurile lui Val Vârtej. Despre alcătuirea blondă de primprejur cu rol de sirenă festivă gata să se precipite de pe Cazinoul în reparații în valurile înspumate de crispata asistență nu vreau să spun nimic ca să nu fiu acuzat de misoginism. Nici n-aș avea cum atâta vreme cât în spiritualitatea înlemnită a istoriei noastre tradiția consemnează că de sirenă trag toți. Inclusiv Vasile Roaită, uzurpatorul numelui Carmen Sylva, devenit între timp atât de melancolicul Eforie Sud. Aș plânge, dar nu mai pot de râs!
În sfârșit să ne apropiem de obștescul sfârșit al acestor domni Goe îmbrăcați în costum de marinel. Păi dacă există un protocol, certificat de duduia care îl mută pe șifonierul de la Cotroceni de colo-colo după strategia burlescă a filmului mut, Ușor cu pianul pe scări, se putea vorbi în prealabil cu Arhiepiscopul Tomisului, rugându-l ca din motive de gâlci, hemoroizi, pasagere stări de prostrație etc., să se limiteze la o slujbă redusă, pe măsura staturii intelectuale a prezidiului. 
Din străfundurile nimicniciei mele n-am cum să mă ridic la pupitrele râgâielilor voastre. Dar vă fac o propunere. Un exercițiu pe durata a un an. Să fiți atenți la soarta marinarilor trimiși în misiune în acest interval și la evenimentele din familiile voastre. Și țineți aproape de Arhiepiscopul Tomisului. Face niște înmormântări grozave. Și pomenește cu acribie pe toți cei loviți de necaz.
În tot grotescul situației, iată și un lucru bun. Singurul fapt care îl leagă pe prezident de unele specificități autohtone e mârlănia. E drept că a dumisale e crăcănată. Așa l-a prins viscolul de la Bruxelles.