Intangibilii de la WEF și suflul rece din ceafă

Reuniunea de la Davos a marcat o premieră. Deși elita din politică și economie a ajuns în Elveția cu zeci de avioane private, deși în mica stațiune de ski au descins mii de soldați, polițiști și agenți sub acoperire, s-a întâmplat ceea ce foarte puțini și-ar fi închipuit.

Am văzut cum jurnaliști independenți neafiliați instituțiilor media responsabile cu deturnarea adevărului au reușit să spargă gheața. Au reușit să-i abordeze, pe străzile înguste din Davos, pe trei dintre protagoniștii reuniunii: Albert Bourla, Klaus Schwab și Greta Thunberg. Găsiți înregistrările video pe rețelele sociale. Iată un fragment din filmulețul cu Schwab:

O adevărată performanță, dat fiind că un individ ca Bourla a refuzat să vină în Parlamentul European pentru a fi audiat în afacerea parafată cu Ursula von der Leyen. Chiar dacă a ignorat total întrebările jurnaliștilor independenți, Bourla a simțit pe propria piele cum e să fii în mijlocul mulțimii, aproape neajutorat, supus unor ”umilințe” altfel de neconceput în studiourile de cinci stele ale globaliștilor de la CNN, Reuters sau CNBC. Șeful de la Pf@izer a simțit în ceafă suflul rece al simplilor cetățeni, care au înțeles foarte bine rolul elitelor de la Davos în pandemie. Și, pentru prima dată, poate că Bourla a avut un vag sentiment de nesiguranță, de neliniște.

Despre ”interviul” Gretei Thunberg pe străzile din Davos nu sunt prea multe de spus. Tânăra activistă de mediu a oscilat între accese de râs forțat și răspunsuri scurte, irelevante, în legătură cu așa-zisa carieră profesională și implicarea într-o mișcare globală susținută de ”elite”, cu efecte dramatice în viața fiecărui pământean.

Vulpoi bătrân, ca mai toți miliardarii filantropi, Klaus Schwab (va împlini 85 de ani pe 30 martie) s-a arătat puțin surprins atunci când o jurnalistă din Japonia l-a abordat pe stradă, cu o engleză aproximativă. I-a întors spatele, apoi a revenit ca să afle la ce instituție media lucrează tânăra japoneză. S-a lămurit repede că-i independentă. Deci incompatibilă pentru un interviu, fie și din mers. Așa că și-a văzut de drum până la mașină, protejat de oamenii din staff și de bodiguarzi.

Având la îndemână grămezi de bani, protecția instituțiilor de forță ale statului și a instituțiilor de presă corporatiste, militarizate, elitele de la Davos se simt un soi de zei. Mai ales că au o influență atât de mare asupra politicienilor de rang înalt.

Cu atât mai mult e important că s-a spart gheața. E important că unii dintre ei au văzut că nu sunt deloc intangibili. Că nu se pot ascunde în buncăre, ca niște șobolani. Că trebuie să stea de vorbă și cu oamenii simpli, de pe stradă, cărora încearcă să le croiască, vezi Doamne, o viață mai bună. Însă fără să-i întrebe dacă și-o doresc.

O viață mai bună după pandemie și după război s-ar putea să ni se pară orice sistem politic și social care ne va asigura măcar pâinea de zi cu zi.