AMBULANȚELE – UN MIJLOC DE TERORIZARE, PANICARE A POPULAȚIEI ȘI DE POLUARE FONICĂ! ȚĂRANI PE AMBULANȚE, MONȘTRII ANGAJAȚI PE LINIE POLITICĂ SĂ ALARMEZE CETĂȚENII ÎN NUMELE AȘA ZISELOR PLANDEMII ÎN CARE SCOPUL ESTE DE FAPT CONTROLUL SOCIAL! STOP AMBULANȚE FĂRĂ CREIER ȘI MEDICI ȘPĂGARI ȘI CORUPȚI, VÂNDUȚI OMS!

Zilnic trec pe bulevardele capitalei cel putin 200-300 de ambulanțe în numele așa zisei pandemii de doi ani de zile. Doar că aceste ambulanțe care de la voie sine s-au transformat în false tinichele ce urlă în gol din sirene încalcă o groază de legi și drepturi civile, conform:

  1. Circulă ziua și noapte cu sirenele pornite la maxim prin producerea de zgomot sub formă continuă nejustificată 24 de ore din 24 în baza următoarelor:
    • Art. 402. Codul penla pe 2004 Producerea de zgomote peste limitele admise de lege, în mod repetat, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea persoanelor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amendă.
    • Potrivit art. 70 OUG 195/2005 Cap. X Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
      • g) să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;
    • Potrivit art. 59 OUG 195/2005 Cap. X Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:
      • a) elaborează politica naţională şi coordonează acţiunile la nivel naţional, regional şi local privind protecţia atmosferei, schimbările climatice, precum şi pentru protecţia populaţiei faţă de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sănătăţii umane, în conformitate cu politicile europene şi internaţionale specifice
      • j) aprobă şi promovează Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot;
    • Potrivit art. 61 OUG 195/2005 Cap. X Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea zgomotului ambiental, în care scop:
      • a) dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de acţiuni;
      • c) solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental.
    • Potrivit art. 64 OUG 195/2005 Cap. X Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:
      • f) să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită a zgomotului ambiental.
    • Potrivit art. 88 OUG 195/2005 Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      • d) elaborează şi dezvoltă planuri de acţiune şi programe privind îmbunătăţirea calităţii şi protecţiei mediului, inclusiv în domeniul zgomotului şi vibraţiilor pentru toate modurile de transport şi infrastructurile acestora;
    • Potrivit art. 98 OUG 195/2005 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală de la 55.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      • d) producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;
    • În urma discuțiilor cu cei de la poliția rutieră și schimbul de informații pe email cu cei de la garda de mediu am constatat că există următoarea ipoteză și anume că atunci când o ambulanță se deplasează spre locul urgenței șoferul care conduce autovehiculul aflat în misiune nu poate aprecia gradul urgenței sau dacă urgența este un fake. Să presupunem că avem următoarele scenarii:
      • Scenariu 1: cineva sună la 112 – dispecerat spitalicesc și este trimis pe teren un autovehicul de tip ambulanță/smurd/pompieri. Șoferul ambulanței consideră că este o urgență de tip roșu atâta timp cât din centrală nu i se specifică gradul urgenței. Deplasat la locul faptei constată că urgența nu era de grad roșu, iar utilizarea semnalelor acustice nu era necesară. În tot acest timp de deplasare autovehiculul a poluat fonic pe tot traseul când nu era necesar.
      • Scenariu 2: cineva sună la 112 – este trimis pe teren un autovehicul și se constată că era o alarmă falsă. În tot acest timp de deplasare, pe lângă poluarea fonică, din dotarea autovehiculelor s-a folosit o resursă care putea fi utilizată în altă parte pentru un caz real de urgență.
      • Nu știu care este protocolul la nivel de dispecerat 112, dar ar trebui categorisite aceste urgențe după tipizare: scăzut, mediu și ridicat, iar dacă la locul faptei se constată că a fost un fake alarm să fie pedepsite drastic acele persoane care își bat joc. De asememnea, de la centrală, să fie chestionată persoana respectivă legată de gradul urgenței și să își asume plata unei contravenții în cazul în care nu se adeveresc cele declarate.
      • Legat de aceste apeluri false la 112 sau fake news-uri în general nici eu nu sunt de acord, dar uneori ele pot fi reale, cum a fost cazul isteriei cu stațiile de carburanți unde cetățenii s-au alarmat pe bună dreptate și au trezit autoritățile care păreau în letargie. Dar în același timp nu sunt de acord cu cenzura sau suprimarea libertății de exprimare specificate atât în carta drepturilor omului, pilon al UE, cât și în constituția României.
      • În speță, câte din aceste vehicule se îndreaptă către o misiune de urgență extremă cum ar fi cazul: incendii, inundații, accidente rutiere sau de alt gen? Întreb, deoarece la mine în zonă circulă în jur de 50~100 ambulanțe/smurd. Cum se mai poate lucra în aceste condiții de stres, alertă continuă, panicare, lipsa de odihnă sau relaxare?
    • Nivelul de zgomot al acestor ambulanțe depășeste 90dB la o distanță de 15-20m – peste nivelul de 75dB acceptat. Adevărat că există legea art. 32, aliniat 2 din OUG 195/2002 că specialele AMBULANȚELE/SMURD sunt autovehicule cu regim de circulație prioritar și sunt autorizate să circule cu semnale luminoase/sonore. Dar despre semnalele sonore unde este specificat nivelul acceptat de zgomot, și daca este specificat care este limita legală în decibeli? Și de altfel, nu poate fi acceptat un zgomot peste limita de 55 dB care se tot repetă la infinit. După cum vedeți situația nu doar că este gravă, deja a atins norme apocaliptice și se tot repetă de 2 ani de zile prin terorizare și panicare peste normele actuale de zgomot admise pentru sănătatea unui cetățean.
    • Solicit Registrul Auto Român, care este cel mai în măsura cu reglementările legate de circulația autovehiculelor să ia măsurători în decibeli pe teren legat de nivelul de poluare fonică al autovehiculelor de tip ambulanțe /smurd /pompieri.
    • Sunt șoferi de ambulanță care circulă nejustificat în intervalul 23:00-5:00 când traficul sau liniile de tramvai sunt libere. Am observat multe ambulanțe parcate printre blocuri noaptea. Nu îmi e clar aceste ambulanțe nu ar trebui să stea în curtea instituțiilor 7/24 pentru a fi folosite în orice moment în cazul unei urgențe. Prezența pe timp de noapte a acestor ambulanțe printre blocuri îmi dă impresia că acești șoferi si-au făcut din aceste autovehicule propriul bun de deplasare la servici și acasă. Dacă presupunerea e greșită, vă rog să mă corectați, nu vreau să jignesc pe cineva.
    • Solicitarea unei analize și expertize medicale legată de nivelul de zgomot peste 75dB, norma actuală, ce înseamnă expunerea prelungită la acest zgomot, ce boli pot apare, și cum poate fi combătută. Să se ia în calcul cazul în care 24h din 24h îți trec pe lângă bloc între 50-100 de ambulanțe cu sirenele pornite non-stop.
    • Gasirea unor soluții convenabile precum interzicerea autobuzelor de a mai circula pe liniile de tramvai pentru a permite doar ambulanțelor să se deplaseze sau categorisirea pe nivele de scăzute, medii sau urgente a cazurilor. Este inacceptabil să circule permanent din 10 în 10 minute și să polueze și terorizeze fonic viața și activitățile cetățenilor care au ghinionul să locuiască la bulevard. Vă rog să faceți ceva pentru că de 2 ani de zile am asistat pur și simplu zi și noapte la o terorizare fonică sub formă continuă.
    • Anchetarea și oprirea în trafic a acestor ambulanțe pentru a se determina direcțiile de deplasare și scopul penrtu care se deplasează, dacă este cazul să pună în functiune sirenele. Verificarea la centralele de dispecerat 112 și anchetrea rapoartelor pe zile.
    • Verificarea dacă au avizul sau dacă lucerază pentru DSP-uri sau DSU.
    • UE recomandă nivelul de zgomot acceptat pe timp de zi până în 55dB, iar pe timp de noapte până în 50dB. După măsurătorile mele cu aplicația pe Android Sound Meter acest nivel trece uneori de 90~100 dB: 
  • Verificarea dacă există persoane bolnave în interiorul acestor ambulanțe și dacă se deplasează pentru o urgență și cât de gravă este urgența și dacă este cazul să perturbe traficul și să producă poluare fonică.
    • Există rapoarte la nivel UE per țară unde puteți vedea ce nivel de poluare fonică are țara noastră și de unde puteți trage concluzia dacă ne aflăm pe drumul cel bun față de alte țări din UE:
  • Este afectată integratitea psihică și fizică a cetățenilor prin aceste sirene, care uneori circulă la un interval de 10-20 minute. Eu lucrez de acasă ca programator și am nevoie de liniște. Cum îmi asigură această liniște statul? Prin distrugerea mea psihică, în numele unei pandemii, care nu are rata mortalității nici cât a gripei sau a răcelii, și a unor numere despre care nu știm că nu sunt decât numere? Dar despre pandemie acestea sunt argumente și contraargumente care fac parte din alt dosar.
    • Nu se poate continua așa – vorbim de o poluare fonică peste limită cu frecvențe accentuate. Am observat că aceste ambulanțe circula mai ales dimineața între orele 6:00-9:00 și mai ales seara 18:00-20:00, adica atunci când se deplaseză și se întorc de la servici.
    • Consider că legile, articolele constituției sau carta drepturilor omului la nivel UE sau CEDO  sunt incomplete și uneori depășite de realitățile societăților aflate în permanentă schimbare, și prin urmare noile realități trebuie rediscutate cu cetățenii, iar dialogul este vital în adoptarea anumitor reglementări legale, în care să fie împăcate toate părțile.
    • Legate de afecțiunile poluării fonice, pentru că acesta este efectul acestor sirene ale ambulanțelor amintesc efectele negative amintite in rapoartele comisiei europene:
      • Expunerea pe termen lung la zgomot poate produce efecte variate asupra sănătății, și anume disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra sistemului cardiovascular și asupra sistemului metabolic, precum și tulburări cognitive.
      • Se aplică poluarea fonică de ambulanțe în mod dispropoțional cu zona de trafic pe unde circulă aceste ambulanțte care pur și simplu au împânzit toare arterele și uneori frecventa cu care circulă este insuportabilă și nu asigură liniștea necesară desfășurării unor activități.
      • Expunerea pe termen lung la zgomot poate produce efecte variate asupra sănătății, și anume disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra sistemului cardiovascular și asupra sistemului metabolic, precum și tulburări cognitive la copii. Din analiza datelor actuale, estimăm că zgomotul ambiental contribuie anual la apariția a 48 000 de cazuri noi de cardiopatie ischemică, precum și la 12 000 de decese premature. În plus, estimăm că 22 de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane de oameni suferă cronic de tulburări de somn severe. Conform estimărilor noastre, 12 500 de elevi au dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul aerian.
      • Mulți oameni nu își dau seama că poluarea fonică reprezintă o problemă importantă care afectează sănătatea umană, inclusiv sănătatea lor. Desigur, numărul de decese premature asociate cu poluarea atmosferică este mult mai mare decât în cazul poluării fonice. Cu toate acestea, zgomotul pare să influențeze mai mult indicatorii pentru calitatea vieții și sănătate psihică. De fapt, potrivit unor constatări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), zgomotul este a doua mare cauză ambientală a problemelor de sănătate, după efectul produs de poluarea atmosferică (particule în suspensie).
  • Expunerea la zgomot profesional poate produce asupra organismului două categorii de efecte adverse:
    • Efecte asupra auzului (specifice), reprezentate de hipoacuzie si surditate profesionala cuprinse in tabelul bolilor profesionale cu declarare obligatorie, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.90/1996.
    • Efecte extraotice (nespecifice), reprezentate de diverse modificari functionale organice pe termen scurt:
      • cresterea frecventei pulsului si respiratiei;
      • hipertensiune arteriala (indeosebi diastolica);
      • cresterea consumului de oxigen la nivelul tesuturilor;
      • cresterea tonusului muscular;
      • scaderea secretiei gastrice;
  • pe termen lung:
    • cardiopatie ischemica;
    • tulburari de ritm cardiac;
    • cresterea rezistentei periferice arteriolare si capilare;
    • tulburari digestive (reducerea peristaltismului gastrointestinal, ulcer gastroduodenal);
    • hipoglicemie;
    • pierdere moderata in greutate;
    • nevroze si alte afectiuni neuropsihice secundare stresului generat de zgomot (modificarea reactiilor emotionale, astenie, dureri de cap, oboseala, iritabilitate crescuta, depresie); declanseaza crize de epilepsie (la cei bolnavi anterior);
    • scaderea capacitatii de munca, a performantei si randamentului, alterarea comunicarii verbale;
    • afectarea relaxarii si somnului, modificari de comportament, violenta;
    • modificari respiratorii (cresterea ventilatiei, eliminarea crescuta a dioxidului de carbon);
    • tulburari auditive (surditate, hipoacuzie profesionala) si vestibulare pronuntate, daca nivelului crescut de zgomot i se asociaza si expunerea la ultrasunete intense; cand intensitatea ultrasunetelor depaseste 100-110 dB pot apare dereglari ale sistemului nervos central si periferic, cardiovascular, precum si alterari ale unor parametri umorali si endocrini.
    • Educația sanitară recomandă repaus auditiv în timpul celor 16 ore din afară activității profesionale. Despre ce repaus auditiv mai vorbim, când eu lucrez permanent la adresa specificată, și am zgomot de trafic 24h la care se mai adaugă și sirenele ambulanțelor.