Înțelegerea cooperării parazitare dintre globaliști și stângiști
Trebuie să recunosc că, în eforturile mele de a analiza și diseca ideologiile și agendele de extremă-stânga/globaliste, am ajuns la un punct în care sunt la fel de fascinat pe cât sunt de îngrozit. Luați în considerare pentru o clipă narațiunea progresistă ”intersecțională” pe care o numim adesea „woke”: Nu este o mișcare activistă pentru că au deja drepturi egale în fața legii. Este parțial o mișcare politică, dar obiectivele lor merg mult dincolo de a pune candidați la guvernare – o mare parte a guvernului este deja de partea lor. Ei pretind că se opun ”capitalismului” și puterii corporatiste, însă mișcarea lor este finanțată în principal de aceleași elite pline de bani pe care spun că le disprețuiesc.
Nu, această mișcare este ceva diferit – este un sistem de credință oarbă și invazia unui cult care se venerează pe sine. Venerează puterea și caută să submineze adevărul ori de câte ori este posibil, ca mijloc pentru atingerea unui scop. Suntem martorii istoriei în devenire; nașterea unei religii monstruoase a relativismului moral.
Pentru a înțelege stânga politică și tacticile sale, trebuie să înțelegeți relația lor cu globaliștii. Grupurile Woke sunt o creație a regimului corporatist/globalist. Timp de decenii, think-tank-uri precum Fundația Ford și Fundația Rockefeller au pregătit universitățile pentru a produce o ofertă constantă de membri ai cultului, toți îndoctrinați într-o narațiune atent elaborată, care se agață de socialism și folosește statutul de victimă ca monedă de schimb.
Ei detestă meritocrația și au iluzii de echitate. Ei cer o utopie imposibilă care să garanteze rezultate egale. Ei văd autosuficiența ca pe o infracțiune; o încercare de a scăpa de supravegherea colectivă. Și sunt mai mult decât dispuși să eficientizeze necinstea, dezinformarea, deconstrucția, haosul și crima ca mijloc de a obține ceea ce își doresc.
Așa cum am remarcat în trecut, este dificil să combați o mișcare fără morală și fără rușine. Dacă scopul tău este de a-i convinge să înceteze ceea ce fac folosind logica, datele, bunul simț și apelurile la conștiință, vei eșua. Lor nu le pasă de niciunul dintre aceste lucruri. Obsesia stângii pentru putere este absolută – doar despre asta vorbesc. Este rădăcina fiecăruia dintre argumentele lor.
Acestea fiind spuse, conceptul lor de putere este mai degrabă limitat și copilăresc.
Pentru cei ”woke”, puterea se află în anularea culturii. Puterea este în gloată. Puterea este în manifestările de distrugere și control colectiv. Ei se întreabă ”Ce putem lua de la alții și cum putem insufla frica?”. Ei cred că, cu cât pot lua mai mult, cu atât mai multă putere au.
Globaliștii privesc puterea într-un mod similar cu cei de stânga, dar ei extind manifestul cu întrebarea ”Cum îi putem convinge pe alții să ne ofere controlul de bună voie?”.
Idioții utili ”treziți” văd puterea ca pe ceva ce trebuie furat prin intimidare sau forță. Globaliștii văd puterea ca pe ceva ce le este înmânat de către idioții utili. Pentru a obține această putere, globaliștii își cheltuiesc marea majoritate a energiei și a bogăției lor pe fabricarea consimțământului. Nu este suficient să controlezi populația, trebuie să o faci să creadă că oligarhia ta este IDEEA LOR. În acest fel, ei nu încearcă niciodată să riposteze.
În timp ce activiștii treziți aleargă ca niște maimuțe cu chibrituri încercând să dea foc lumii, globaliștii se uită la activiști și se întreabă: ”Cum pot să-i fac pe acești maimuțoi să dea foc lucrurilor pe care vreau eu să le dea foc?”.
Fabricarea consimțământului de la jumătate din populația unei națiuni necesită un aparat de dezinformare masiv. Mă îndoiesc că cei mai mulți stângiști își dau seama că întreaga lor filozofie a fost finanțată și fabricată de interese corporatiste. Și dacă îi educi cu privire la faptul că acum sunt aliați cu aceiași vampiri corporatiști ultra-bogați pe care spun că îi urăsc, vei descoperi curând că nu îi deranjează. Vor îmbrățișa cu plăcere contractul cu diavolul pentru că îl văd ca pe un mijloc de a ”câștiga”. În acest fel, stângiștii politici și globaliștii sunt împletiți în mod indisolubil.
Este motivul pentru care nu mai iau foarte în serios argumentele legate de ”falsa paradigmă stânga/dreapta”. Sigur, încă mai există neo-conservatori în Partidul Republican care pretind că sunt conservatori când, de fapt, sunt globaliști și stângiști. Dar nu asta este problema. Ideea este că milioane și milioane de oameni obișnuiți de stânga au ales în mod deliberat să fie de partea globaliștilor și au vizat în mod special cultura conservatoare și patriotică pentru a fi distrusă.
Ei sunt inamicul, la fel de mult ca și globaliștii. Fără mulțimea de stânga, globaliștii nu au nicio putere. Este timpul să acceptăm această realitate în loc să ne întoarcem la același vechi argument leneș: ”Dar ambele părți sunt problema…”. Nu, doar o singură parte este problema. Ei au fost întotdeauna problema, indiferent de măștile politice pe care le poartă.
Dacă priviți piramida de jos în sus, nu mai există ”falsa paradigmă stânga/dreapta”. Există o paradigmă stânga/dreapta FOARTE REALĂ. Divizarea este o realitate. Liniile au fost trasate de către establishment; fie ești cu ei, fie ești împotriva lor. Nu există cale de mijloc.
În filmul ”Cabinetul doctorului Caligari”, un membru de elită al societății transformă un om într-un monstru prin hipnoză, trimițându-l să bântuie în mediul rural pentru a ucide oamenii pe care elita îi vrea la o parte. Globaliștii au folosit, de asemenea, hipnoza pentru a-și chema propriul monstru de stânga ori de câte ori au nevoie să facă o treabă murdară. Există doi piloni cheie pe care ei vor ca stângiștii să îi dărâme – percepția oamenilor despre libertate și percepția oamenilor despre faptele obiective.
De exemplu, uitați-vă la recenta ”criză” Covid și la răspunsul draconic pe care majoritatea celor de stânga l-au susținut. De asemenea, uitați-vă la narațiunile isterice despre schimbările climatice și la apelurile pentru restricții privind emisiile de carbon, care ar duce inevitabil la depopulare în masă; din nou, susținute în mare parte de stânga politică.
Ambele agende se bazează pe noțiunea de amenințare existențială care necesită ca oamenii să își sacrifice libertățile la nivel micro. Cu toate acestea, obligativitățile din pandemie sugerează că trebuie să salvăm populația de la moarte, în timp ce măsurile privind schimbările climatice sugerează că trebuie să ucidem cea mai mare parte a populației pentru a proteja mediul. Nu are sens dacă nu înțelegeți că scopul final este diminuarea libertății. Covid nu a fost niciodată despre salvarea de vieți, iar controalele climatice nu au nimic de-a face cu salvarea planetei.
În ceea ce privește percepția faptelor obiective, este suficient să ne uităm la mișcarea transsexualilor pentru a vedea că înseși fundamentele adevărului sunt sub asediu. Dacă biologia este subiectivă, dacă identitatea este subiectivă, dacă detaliile genetice pe care le folosim pentru a ne defini și categorisi specia sunt ”construcții sociale” în loc de fapte, atunci aproape orice adevăr ar putea fi vizat. Cred că această încercare de a face din adevărul biologic o chestiune de prerogativă este lansată cu intenția de a face adevărul moral maleabil.
Dacă civilizația este convinsă să accepte mutilarea și sterilizarea chirurgicală/chimică a tinerilor noștri, dacă putem fi convinși să acceptăm sexualizarea copiilor de la o vârstă fragedă, atunci putem fi convinși cu ușurință să acceptăm aproape orice altceva. Pedofilia? Sclavia? Crima? Toate în numele hedonismului care se prezintă ca fiind libertate.
Prin extensie, renunțarea la adevărurile universale va duce invariabil la reprimarea libertății înseși. Ce este libertatea cu adevărat? Este ea o preocupare legitimă pentru viitor? La urma urmei, ”trăim într-o societate” și, potrivit stângiștilor, tot ceea ce facem ”îi afectează pe toți ceilalți”. Prin urmare, libertatea poate fi periculoasă; ar putea să-i rănească sau să-i supere pe alții. Ar putea să distrugă planeta. Cel mai bine ar fi să scăpăm de ea cu totul pentru binele colectivității.
Este o dihotomie eternă – Fără adevăr nu poate exista libertate – Fără libertate nu poate exista adevăr. Pe partea întunecată a acestei monede se află dihotomia globaliști/stângiști – Fără globaliști nu există gloata de stânga, fără gloata de stânga globaliștii vor fi șterși.
Globaliștii caută să subjuge lumea, iar pentru a face acest lucru trebuie să submineze principiile de bază ale interacțiunii și înțelegerii umane. Ei s-au aliat cu stânga politică pentru a bombarda populația cu haos, menținându-i pe oameni distrași și dezechilibrați în timp ce puterea își înfășoară tentaculele în jurul fiecărui ultim vestigiu de libertate privată.
Cea mai mare speranță a noastră este ca cetățenii să adopte o poziție ostilă și să refuze să mai facă vreun compromis. Trebuie să începem să numim stânga politică drept ceea ce este cu adevărat – mâna de atac a cabalei globaliste. Nu poate exista niciun fel de concesii când vine vorba de principiile noastre fundamentale. Nu se mai tolerează deconstrucția, nu se mai dă șansa sabotorilor. Dacă un grup subversiv încearcă să dărâme țesătura morală care face ca Occidentul să fie funcțional și liber, dacă dorește să eradicheze moștenirea pentru care fondatorii noștri au luptat să o stabilească, atunci trebuie să facem ca fondatorii și să eliminăm amenințarea.